Primăvara începe cu Spring SuperBlog

Spring Superblog

Dacă crezi în tine, ai dedicare și mândrie – și nu renunți niciodată, vei fi un învingător. Prețul victoriei este scump, dar la fel sunt și recompensele. – Paul Bryant

Pe cuvânt, vine primăvara! Știți cât am așteptat-o? Număram zilele și orele. Simt miros de frezii, observ oamenii cum prind curaj și zâmbesc ca niște copilași. Natura prinde viață și odată cu ea… și noi suntem altfel. Mai veseli, mai activi și plini de energie. Așa și eu! Muream de dorul adrenalinei, nu alta. Mă ofileam ca floarea de dovleac și mă dădeam de ceasul morții în timp ce așteptam să se dea startul bătăliei supreme.

Stați liniștiți, mi-am luat pastilele… cred! Whatever! Deci, revenind la oile noastre… începe competiția Spring SuperBlog 2017. Ce este și cu ce se mănâncă? Nu se mănâncă… adică da, îți mănânci ficații, splina, rinichii, mori de 5 ori și învii de 10 ori. Îți tocești nervișorii și așa gata ieșiți la pensie din edițiile trecute, în speranța că tu vei ieși învingător. Competiția se adresează tuturor bloggerilor creativi din România și credeți-mă, participând în această bătălie vei cunoaște oameni frumoși și vei învăța multe lucruri utile. Vei evolua ca om, ca blogger.

Cel puțin așa s-a întâmplat la mine. De la prima participare din 2012 și până în prezent, participarea la această competiție mi-a adus multe satisfacții. Am evoluat de la „neica nimeni” la superblogger. Am plâns de ciudă uneori, dar de cele mai multe ori am fost mândră de mine și de textele mele. De creativitatea mea dusă ușor într-o ironie extremă și de faptul că, după atâtea ediții în care am fost prezentă, am ajuns la concluzia că POT. Și POT mult mai mult decât cred. Știți există vorba aia… când simți că nu mai poți, mai poți puțin. Cam așa este, nu?

spring superblog

Numai perseverenţa duce la izbândă. – Balzac

Așadar, dragii mei… fără surle și trâmbițe, anunț oficial participarea mea în competiția Spring SuperBlog. De abia aștept să mă duelez cu vechii mei colegi din blogosfera superbloggărilor, dar aștept să descopăr oameni noi și creativi. Nu vreau să-mi fac planuri, dar ținta mea din această ediție este să ajung măcar pe podium. Dacă în ultimile ediții m-am tot învârtit pe locul 4 sau 5, cred că e timpul să urc mai sus. Ambiția nu îmi lipsește, imaginație… slavă cerului, există din belșug. Acum rămâne să vedem cum mă voi descurca timp de o lună de zile în probele ce vor urma. Voi încerca să fiu mai atentă, mai relaxată și să dau tot ce am mai bun. Le mulțumesc celor ce vor fi alături de mine în această competiție și promit că nu vă voi dezamăgi! Mult succes tuturor concurenților și cel mai bun să câștige!

Provocarea primăverii – Particip (din nou) la Spring SuperBlog 2016…


În ciuda comportamentului agresiv din ediţiile anterioare(mobilă stricată, pereţi chinuiţi ş.a.m.d.) Aguritza este o persoană cât se poate de normală, chiar dacă personalităţile ei multiple ies la suprafaţă una câte una şi mai dă cu bâta-n baltă atunci când ţi-e lumea mai dragă. Uneori o vezi visând cu ochii deschişi, mergând pe stradă ca un robot. Uneori ai impresia că te ascultă, că este interesată de subiectul conversaţiei… dar, nu. Ea visează. Aşa s-a născut… într-o zi de sâmbătă, acu unşpe mii de ani, visând cai verzi pe pereţi sau la lucruri mărunte, nemurirea sufletului sau căutând semne în dilemele vieţii. 
Nu ai ce să-i faci, frate! Aşa e ea, nu o poţi schimba. Acu… în loc să se apuce de săpat în grădină, să pună „nijte” chestii la crescut, să fie femeie de casă, gospodină, ea se înscrie în competiţia Spring SuperBlog 2016. Nu s-a săturat de nervi întinşi la maxim, tensiune oscilatorie, tahicardie, alergie ş.a.m.d.
Nuuuu! Ea vrea să fie acolo, printre oameni deştepţi şi frumoşi la suflet. Vrea trofeul SuperBlog de când a descoperit competiţia. Au trecut ceva ani de când participă şi nu se lasă păgubaşă. Ehhh a mai avut ea „căderi” dar a revenit ca Doroftei din pumni, cum zic unii. Eu am încercat să-i explic că nu-i de ea, că face greşeli, că aşa şi pe dincolo… ea, nimic. Face ce vrea. Aşa că vă rog pe voi, cei care mă citiţi… ajutaţi-mă să-i pun „piedică” în competiţie sau pe cine trebuie să „mituiesc” să-i dea trofeul ălă? Poate aşa dorm şi eu liniştită. 
Că m-am săturat să tot aud SuperBlog în sus, SuperBlog în jos. Numai de asta vorbeşte! Başca, mi-a umplut capul cu unşpe mii de informaţii timp de 3 ani de când participă la competiţii, nu mai pot. Eu vă doresc succes dacă participaţi alături de Aguritza în competiţie. Fiţi cu băgare de seamă şi aveţi grijă să nu mai lovească mobila când o apucă pandaliile. Ne citim la linia de start din 1 Martie 2016…
Cu respect, 
Personalitatea nr 9 Aguriza

Sărbătoare cu sarmale…

Emoţii, nervi întinşi la maxim, deadline-uri, creativitate, talente ascunse, adrenalină, glorie… cam aşa pot descrie competiţia SuperBlog. Sunt Aguritza, un superblogger ce ţinteşte un loc pe podium încă de la prima participare, octombrie 2012. Pentru că există „Ziua Mamei”, „Ziua Îndrăgostiţilor” ş.a.m.d. am fost provocată la ultima probă din cadrul competiţiei SpringSuperBlog 2015 să-mi imaginez cum ar fi „Ziua Partenerului SuperBlog”, când ar avea loc şi cum aş mediatiza această „sărbătoare”. După părerea mea aş face Ziua Partenerului SuperBlog pe 1 septembrie, atunci când încep înscrierile pentru ediţia de toamnă a competiţiei. Este o ocazie unică în care bloggerii participanţi la următoarea ediţie, îi pot cunoaşte personal pe cei care le susţin competiţia, ideile creative şi le pot cere sfaturi.
Poate vă întrebaţi de ce am sărbători aşa ceva? Hai, nu fiţi răi. An de an şi-au oferit suportul pentru această competiţie şi fiecare blogger partener sau partener media au contribuit la mediatizarea fiecărei ediţii SuperBlog. Ne sunt alături datorită talentului lor, a pasiunii pentru creativitatea ascunsă din spatele unui simplu blogger şi din dorinţa de a promova oameni inteligenţi, creativi, pasionaţi de ceea ce fac. Pentru că ne-au fost alături, fiecare dintre ei merită să fie sărbătoriţi aşa cum se cuvine, nu? Vă prezint câteva din surprizele ce vor fi oferite sărbătoriţilor noştri, şi cum altfel, decât în mod tradiţional, aşa cum ne place nouă românilor să o facem. Meniu tradiţional românesc cu sărmăluţe cu mămăliguţă, curechi varză cu afumătură, purceluş de lapte, poale-n brâu, şampanie  vin şi ţuică de prune, toate vor fi un deliciu şi un adevărat răsfăţ al papilelor gustative. Pentru atmosferă, muzică populară din toate regiunile ţării noastre şi un  invitat special(surpriză) cu o melodie în primă audiţie numită ” S-a lăsat cu SuperBlog, Pe un întreg mapamond”. Dans din buric pentru domni pentru alungarea stresului, iar surpriza pentru doamnele şi domnişoarele sărbătorile este domnul Banderas care va dansa cu fiecare pe ritm de tango senzual clasic.
Pentru a promova această sărbătoare mă voi folosi de super megafoane, umblând din poartă-n poartă, prin marile mall-uri, pe peroanele gării sau chiar la aeroport (sper să nu mă aresteze ăştia şi să spună că-s teroristă). Poate îi rog pe cei de la Radio Lynx să mă ajute cu câteva emisiuni live (în fiecare dimineaţă de la ora 6,30) sau cer sprijin de la comunitatea femeilor senzaţionale (aşa cum sunt şi eu) care mă vor ajuta în câteva manifestaţii publice unde vom promova importanţa competiţiei şi vom ajuta populaţia omenirea să înţeleagă care este rolul unui blogger la început de drum, a unui partener media şi-a bloggerului partener. Cei care mă vor ajuta la promovarea acestui eveniment vor primi din partea mea, prăjiturele cu răvaşe poznaşe (pregătite în bucătăria proprie cu ingrediente bio) plus un autograf din partea unui superblogger finalist (posibil marea câştigătoare a ediţiei SpringSuperBlog 2015). 
Dragii mei, vă mulţumesc
Şi vă spun sincer: vă iubesc.
Ne-aţi suportat zeci de ani,
Chiar de-am fost mai bădărani.
Voi sunteţi stâlpii comunităţii
Superblog, maieştrii sacri ai creativităţii,
Şi de la voi am învăţat,
Să fiu un blogger respectat.
Aţi fost primii ce au luptat
În bătălia scrisă a creativităţii,
Şi aţi dus mai departe renumele câştigat
cu sudoare, în aplauzele şi aprecierea societăţii.
Voi sunteţi martirii, un exemplu viu
Că nimic nu-i imposibil şi vă meritaţi prestigiul.
Ia mai mânaţi măăăăi… mă scuzaţi, e din altă sărbătoare.
Acest articol a fost scris pentru ultima probă(nr 10) din competiţia SpringSuperBlog 2015.

Puterea unui Farmec…

Tu cum faci curat domniţă
Văd că ai farmec şi fundiţă,
Flori în glastră şi-n grădină
Eşti o bună gospodină?
Spune-mi tu care-i secretul,
Ce îţi aduce zâmbetul.
Ce produse de curăţenie foloseşti,
Cum se numesc şi unde le găseşti?
Hai nu fi aşa sfioasă,
Eu sunt un pic curioasă.
Cum reuşeşti să ai casa lună, adică…
Ai o baghetă magică?
Spune-mi ce trucuri foloseşti,
Cu ce te deosebeşti,
De restul doamnelor,
Şi-al gospodinelor.
Ea băţoasă,
Roşie-n obraji, frumoasă
Începu să îmi vorbească:
Hai să-ţi spun povestea noastră!
De la mama am învăţat,
Munca să o fac cu drag.
De la bunica, trucuri şi sfaturi
Din cele mai vechi trecuturi.
Pentru un geam fermecător,
Şterge-l cu oţet de măr.
Pentru pete pe covoare,
Detergent, oţet alb şi-o ceaşcă mare
De apă,
Iar pata se duce cât ai zice „ceapă”.
Blatul de bucătărie îţi dă bătăi de cap?
Apă oxigenată şi puţin amoniac
Scoţi pata de îndată,
Şi îi redă strălucirea ce-o avea odată.
Rufele le scotea „faţa”
Fierbându-le în  apă dimineaţa.
Bunica căra rufele la brâu
Şi le curăţa la râu.
Cu cenuşă şi săpun,
Nu cum facem noi acum.

Puterea unui Farmec o am ca opţiune
Când vreau rufele curăţate bine.
Eu recunosc am căutat zeci de formule,
Şi m-am ales cu Nufăr detergent capsule.
Curăţă în profunzime, împrospătează
Şi nici o pată nu ratează.
Bucătăria ta este fermecătoare,
Miroase a curat, faianţă-i strălucitoare.
Tot un truc de la bunica,
Sau un sfat de la mămica?
Nu-i un truc,
Nu mai fi aşa năuc.
E Triumf pentru bucătărie,
Cel mai bun într-o gospodărie.
Aragazu-i lună, brici
Cu sclipiri de licurici.
Chiar şi pentru frigidere,
Folosesc Triumf, măi vere.
Când îl spălam cu oţet
Îmi stătea inima în piept.
De vrei bacterii să stârpeşti
Şi de microbi să te fereşti,
Foloseşte ocazional
Nufăr Dezinfectant Universal.
Că-i Farmec în dânsul,
Cel mai bun din tot universul.
Interesant domniţă,
Dar simt miros de flori din poieniţă.
Miros de frezii, un pic discret
Îmi poţi spune sau e secret?
Ştii ceva,
Mai lasă curiozitatea.
Cu Farmec mă simt o luptătoare,
Mă ajută-n casă, cu zeci de ajutoare.
Puterea unui „Farmec” nu-i carte de poveste,
E ajutorul fiecărei gospodine
Care cu drag munceşte,
Uitând de oboseală, priveşte-n jur…zâmbeşte.
Va urma…
Acest articol participă la proba nr 9 din cadrul competiţiei SpringSuperBlog 2015. 

Intel – RoboCompanion pentru cei singuratici

Singurătatea este cea mai rea „pedeapsă” a unui om. Asociată cu bătrâneţea sau cu depresia, această etapă a vieţii este destul de traumatizantă. Situaţie devine cu adevărat dramatică atunci când persoana în cauză are rude, copii, cunoştinţe sau nepoţi care nu îşi mai dau interesul faţă de ei şi atunci, „bătrânii” noştri se simt inutil societăţii, neputincioşi, „expiraţi”  şi foarte puţini reuşesc să treacă mai departe. Un om abandonat în singurătate se revoltă şi deseori, schimbările stărilor emoţionale duc în mod tragic la suicid. Ştiu, este greu să ne imaginăm aşa ceva. Este greu să vorbim despre acest subiect delicat şi lumea din jurul nostru parcă nu are răbdare să-ţi asculte păsurile, problemele sau să se gândească pur şi simplu la semenii lui. 
Să nu uităm un lucru, nu suntem nemuritori. Fiecare vom trece prin aceste etape ale vieţii şi depinde numai de noi cum ne trăim singurătatea, cum ne detaşăm de ea şi cum reuşim să trăim frumos până la finalul vieţii. O soluţie ar fi să cauţi un animal de companie de care să ai grijă sau să găseşti un centru special unde poţi socializa, lega noi  prietenii sau pur şi simplu, dacă nu eşti „bătut” de soartă să încerci să intri în contact cu oamenii fără ai şantaja emoţional. O altă idee ar fi să ai alături un  RoboCompanion. Cine e? O nouă inovaţie pe piaţa mondială pe care am inventat-o în timp ce survolam rafturile virtuale ale unui magazin online în căutare de oferte SSD Intel sau oferte HDD cât mai avantajoase pentru buzunarul meu. 
(foto: creaţie personală)
RoboCompanion va fi unic pe piaţă, ideal pentru oamenii singuri, persoanele trecute de tinereţea a doua ş.a.m.d. De ce va fi unic şi special? Pentru că va contribui la liniştea psihică a persoanei care îl va avea în custodie şi pentru că „bătrânii” noştri nu se vor mai simţi uitaţi de lume, le va îmbunătăţi starea de spirit. Din fişa „postului” a unui RoboCompanion spicuim următoarele : 
Nume : RoboCompanion sau la cerere se poate personaliza după caz cu aprobarea inventatorului şi plata drepturilor de autor
Descriere tehnică RoboCompanion: Pătrăţos, alimentare la 220W, baterii no limit incluse pentru vacanţele lungi. Update maxim : creier cât cuprinde carcasa, Procesor Intel Core i3-4160 , inimă de 5* SSD Intel Seria 525 2.5 mSATA 30GB 25nm MLC (OEM), sistem vizual ireproşabil cu Gigabyte GeForce GTX 980 4GB GDDR5 256-bit, placă de sunet ASUS XONAR-D2 pentru auz fin ca-n tinereţe. Dotare cu senzori anti-scurtcircuit(pentru momentele în care neîndemânaticii varsă paharul cu placa dentară pe el sau ciorba fierbinte) şi senzori antidust. 
Vârsta : necunoscută, forever young
Culori disponibile : roşu, corai, albastru, galben, verde turbat, mov  sau posibilitatea de a schimba culorile după dispoziţia stăpânului
Studii : top secret, acces denied
Pregătire şi experienţă : abilităţi extraordinare în comunicare şi negociere, rezistenţă la stres, calificare ireproşabilă în domeniul „singuraticilor”, abilităţi organizatorice, atitudine pozitivă
Responsabilităţi
Să nu părăsească „postul” fără aprobarea directă a stăpânului, să dea dovadă de responsabilitate şi vigilenţă în timpul „serviciului”, seriozitate. RoboCompanion va avea obligaţia să te trezească dimineaţa cu micul dejun adus la pat, iar între timp acesta va recita citate motivaţionale ce te vor indemna să începi ziua cu zâmbetul pe buze. Te va anunţa când să-ţi iei la timp medicamentele, îţi va face masaje de relaxare, acupunctură. Te va ţine la curent cu toate ştirile din mediul online şi offline, îţi va citi cărţi comice, cărţi de rugăciuni(pentru persoanele credincioase), iar pentru masculii cu spirit mereu tânăr va fi dotat cu cărticele uşurel erotice sau pentru cei curajoşi şi fără probleme cardiace, cărţi cu povestiri adevărate din ciclul „Dincolo de moarte”. Va tunde iarba din grădină, îţi calcă gogoşarii rufele, va alege filme bune la ceas de seară şi obligatoriu te  scoate afară din casă pentru minim 30 minute de sport în aer liber. Ocazional(pentru a avea mintea ageră în continuare)  te va ajuta să completezi integrame, va juca şah, table sau poker cu pedepse minore. 
O dată pe lună are responsabilitatea să organizeze mici petreceri invitând persoane singure şi dornice de socializare, alături de muzica bună, mâncare fină (fără E-uri) şi ceai verde pentru îmbunătăţirea formei fizice. În nopţile cu insomnii este dotat cu cântece de leagăn(nani, nani puişor) sau mici monologuri cum ar fi : Costică, dormi? 
Sub nici o formă nu va uita de ziua ta onomastică sau de zilele în care trebuie să te prezinţi să-ţi ridici pensia, ajutorul social. Pentru timpul liber va oferi lecţii de creativitate în croşetat, mărgelit, traforaj şi grădinărit. 
Valabilitate : nelimitată
Atuuri pentru a achiziţiona un RoboCompanion: nu cere apa sau mâncare, nu te ceartă(nici măcar când faci pipi pe colacul vasului de toaletă), loial, ascultător, nu năpârleşte ca Azorel, Pisi, Grivei şi nu cere bani pentru sesiuni de shopping. 
Minusuri : vorbeşte mult, exagerat de grijuliu cu persoanele din jurul lui. 
Super invenţie, super inteligenţă. Pe mine personal m-ar încânta un astfel de roboţel şi m-ar ajuta să-mi duc „bătrâneţile” liniştită, fără să bat câmpii sau să-mi creez personaje imaginare cu care să vorbesc de nebună. Un ajutor pentru singuratici, pentru perioada în care eşti dat uitării de semenii tăi, un aliat loial care te va ţine activ până la sfârşitul vieţii tale…
Acest articol participă la proba nr 8 din cadrul competiţiei SpringSuperBlog.

Vacanţă la umbra unor vechi stejari…

Tineri eram, nebuni, hoinari
Călătoream prin ţară, minunându-ne ca nişte şcolari
De-o şchioapă,  iar când oboseam
 ne odihneam şi ne alintam 
La umbra unor vechi stejari.
Bătut-am ţara în lung şi-n lat,
Căutând frumuseţea naturii
În orice vietate sălbatică, în florile primăverii
Iar amintirile sunt şi astăzi, clare şi vii
Împărtăşindu-le cu drag, celor doi copii
Zămisliţi din dragoste, într-un amor nebun 
Cu a mea consoartă, Veronica Păun.
Astăzi după ceva ani de zile,
Mă uit în ochişorii lor şi le privesc chipurile
Nevinovate
Şi-ntreabă cu o claritate
Ieşită din comun într-o bună dimineaţă: 
Ne duci şi pe noi în vacanţă?
Şi după zeci de rugăminţi, de mutre haiose ca de clovn,
Mă apucai să caut cazare în Braşov.
Actualmente,
Vreau să-i duc pe cei doi ştrengari
Într-o vacanţă perfectă, la 3 Stejari.
Va fi o vacanţă de familie,
Cu clipe unice, miros de flori şi glas de ciocârlie.
Vom vizita împrejurimile de vis,
Bătătorind poteci, culegând fructe zemoase din zmeuriş
Şi apoi vă spun, distracţia e oriunde 
Eşti tu, familia ta şi chiar de vacanţa trece-n câteva secunde
Rămâi cu amintiri, 
Cu zâmbetul copiilor şi sclipirea inocentă din priviri.
Avem confort, ospitalitate
Mâncare delicioasă ,servicii de 4 stele, calitate.
Cei mari şi curajoşi, 
Ce se dau băţoşi, cocoşi
Se pot antrena
Într-o activitate sportivă în Park Aventura.
Pentru plângăcioşi, cei mititei,
Un parc de joacă şi doi ponei.
(Sursa foto: http://www.parc-aventura.ro)

Cel mic preferă apa, e un mic rechin sălbatic
Aşa că vom muta distracţia
La Paradisul Acvatic.
Cel mare vrea să vadă lupi, şerpi şi-o veveriţă mică, mică
Aşa că fuga, în pas alergător la o grădină zoologică.
Pentru cultura lor, vor cunoaşte istoria de altădată
Vizitând biserica evanghelică fortificată.

(Sursa foto:http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica _fortificată din Prejmer)

Departe de lume, într-o lume de basm
Ne aşteaptă cu braţele deschise, oameni cu entuziasm
Sincer şi într-un ambient aparte,
Ai parte
De-o experienţă unică, amintiri
Frumoase şi fără dezamăgiri.
Totul perfect, în mijlocul naturii
Bătrâne, plină de vietăţi sălbatice, verdeaţă
Şi de mirosul pădurii ce se simte în fiecare dimineaţă.
La 3 Stejari e voie bună,
Departe de lumea nebună,
Departe de griji şi probleme,
Unde petreci o bună bucată de vreme
O vacanţă în Braşov, alături de cei dragi ţie,
Departe de oraşul monoton, aglomeraţie.
Ce-i  mai frumos pe această lume,
Averi nemăsurate sau renume?
Nimic din toate astea, iar voi o ştiţi
Prea bine, 
Mai importantă e bucuria din ochii copiilor noştri iubiţi,
Surâsul cristalin şi plin de fericire.
La umbra unor vechi stejari,
Sunt eu, consoarta, copii năzdrăvani.

Va urma…

Acest articol participa la proba nr 7 din cadrul competiţiei SpringSuperBlog( versurile îmi aparţin în totalitate). 

Grande amore con MyMan…

E pasiune şi dorinţă,
 Atingeri fierbinţi ce le simt ca pe-o sentinţă
Absurdă, nebună
Întotdeauna chiar şi atunci când e furtună.
Şi te privesc,
Aş vrea să urlu: Te iubesc!
Iubesc zâmbetul tău, privirea ta
Şi vocea ce-mi aduce fericire.
Ne-am întâlnit şi regăsit
De mii de ori
Şi împreună am reuşit
Să reaprindem iubirea
Cu fluturi în stomac şi zeci de fiori.
MyMan… sunt mândră
Că sunt a ta 
Şi nici o secundă
Să nu te-ndoieşti de dragostea mea.
Eşti special şi meriţi ce-i mai bun pe lume,
Eşti ce-am visat, romantic pur 
Copilăros şi pus pe glume.
Eşti soarele şi harta ce-mi ghidează drumul
Către o viaţă liniştită,
 Ucigând parfumul
Disperării  din zilele în care mă şimţeam singură.

My Man eşti primul 
Gând în zori de zi şi ultimul
În miez de noapte.
În vise dulci, poveşti şi şoapte
Ce îmi spun
Că eşti al meu şi nu-i un gând nebun.
Eşti întruparea bărbatului ideal,
Mereu atent, pretenţios din fire dar şi loial.
Refugiul din visul oricărei femei,
Perfecţionist şi dominant în arta seducţiei.
Azi am ales să-ţi mărturisesc
Iubirea mea în scris şi de greşesc
Priveşte, am pregătit cu drag 
Cadouri decorative
Pentru un bărbat puternic, neînfricat
 Cu zeci de obiective
În viaţă şi pentru tine nimic nu-i complicat.

Pentru că exişti am pregătit
 bineînţeles,
Dragostea mea şi trupul meu
Şi-apoi cadouri business.
Ca să înţelegi de ce te ador
MyMan deschide ochii
Verzi ce-mi aduc bucurii
În sufletul meu.
Şi arată-ţi zâmbetul 
Ce mă topeşte toată, încetul cu încetul.

Acum te aştept amore
Să-mi dai sărutul tău, sufletul plin de jocuri şi culoare
Caldă ca apa călătoare.
Peniţa refuză să scrijelească în suflet
Ultimile cuvinte, dar eu refuz
Să mă las pradă confuziei şi-o las să mă privească
Cum nimeni şi nimic nu o să mă oprească,
Să te iubesc, să îţi ador 
Chipul şi sufletul unui simplu muritor
De rând, dar pentru mine
MyMan vei fi etern
Flacăra vie ce aprinde dorinţe
În orice femeie, în paradis, chiar şi în infern.
Eşti pasiune, un joc fără cuvinte
Goale ce-mi vin acum în minte.

Va urma…


Acest articol a fost scris special pentru proba nr 6 din cadrul competiţiei SpringSuperBlog 2015. (versurile îmi aparţin în totalitate)

Vând o casă! Vrei facturi mai mici?

Câteodată mă amuză indiferenţa bătrânilor, mai ales în zilele noastre când absolut toată omenirea şi-a făcut „upgrade”, a evoluat, iar bătrâneii noştri ţin cu dinţii de ideile lor învechite din epoca dinozaurului. De ideile preconcepute ale „veteranilor” m-am lovit şi eu, destul de curând când ţăţica Despina m-a sunat chemându-mă urgent la ea acasă. După pupături, bârfe despre madam Popescu care s-a mutat de curând lângă ea, ţăţica începu cu istericalele.
– Nu o mai suport! Popeasca e o parvenită. Gata, vând tot şi plec. Mă mut cu tine la Constanţa, fătucă. Tu lucrezi la imobiliare, ajută-mă să scap de necaz.
– Ce necaz, bre? Hai, respiră şi vino cu picioarele pe pământ. Ce-ţi veni acu’ la bătrâneţe? Nu îţi place de Popeasca, ridică-ţi un gard de 10 m şi nu o mai vezi. Pentru atâta lucru…
– Ţi se pare puţin? spuse ea ţâfnoasă. Vând casa asta, plus cele două a lui naşu’tău lăsate moştenire. Na, poftim actele, descurcă problema şi ia-mă de aici. 
– Stai aşa, uşurel. Printre hârţoagele astea ai şi un certificat energetic?
– „Ceferticat” de care? Măi fătucă, tu ai impresia că-mi arde de maimuţăreli? Cum venea factura la lumina, prima eram cu plata… ei comedie, vrea „ceferticat”.
– Nu, ţăţică. Certificatul energetic este un document important care atestă şi indică performanţa energetică a clădirilor. Dacă o clădire nu este izolată termic, pierderile de căldură sunt foarte mari, iar costurile facturilor la energie electrică sau căldură sunt extraordinar de mari. În funcţie de performanţa energetică, clădirile sunt clasificate pe o scară energetică în 7 clase. Clasa A este considerată cea mai bună deoarece are un consum scăzut de energie de până la 125 de kWh/m2/an, faţă de clasa G cu cel mai ridicat consum de peste 820 kWh/m2/an. 
– Ce performanţă, maică? Păi nu am sobe?
– Tăţică mă disperi de nervi, nu alta. Las-o încolo de sobă, fără certificatul energetic nu poţi vinde nimic. Este un document obligatoriu de câţiva ani introdus prin Legea 159/2013, modificând Legea nr 372/2005. Dacă nu ai documentul ăsta, stai frumuşel lângă Popeasca. Şi dacă prin minune îţi cumpără cineva casa fără acest document, contractul de vânzare- cumpărare poate fi atacat în instanţă. 
– Văleu, maică. Şi ce boala fac acum? Cum fac rost de „ceferticatul” ăla?
– Ţaţă! CERTIFICAT! Repetă după mine: CER-TI-FI-CAT! Mă omori cu zile. După jumătate de oră, ţaţa Despina se lămuri cu pronunţia corectă şi mândră că poate folosi un cuvânt „fercheş de oraş”, mă întrebă cum se procedează cu eliberarea unui astfel de certificat de performanţă energetică
–  Maică, să fie un certificat energetic ieftin
– Stai liniştită, ţaţă. Chemăm specialiştii în domeniu, iar procedura este foarte simplă. Îi contactăm să stabilim o dată în care să vină în vizită pentru  măsurători şi alte informaţii necesare şi după ce studiază ei bine, eliberează certificatul, apoi plătim şi ridicăm certificatul de la sediul lor sau îl trimit ei prin poştă. Să pregăteşti actele necesare, planurile de arhitectură şi schiţa clădirilor care le vinzi. 
– Dar sunt serioşi, fătucă? 
– În spatele unei echipe tânără de ingineri, există o mare experieţă în domeniu. Sunt foarte căutaţi pentru serviciile prestate : termografie în construcţii, certificat energetic pentru toate tipurile de clădiri, audit energetic
– Audit energetic şi certificat energetic? Astea sunt rude, maică? Se cunosc sau sunt una şi aceeaşi?
– Ţaţă mai destupă-ţi mintea şubredă. Nu are nici o treabă una cu alta, sunt două lucruri diferite. Într-un audit energetic specialiştii determină caracteristicile termice şi energetice, apoi stabilesc şi găsesc soluţii de reabilitare şi modernizare termo-energetică a clădirii. Persoana care cumpăra de la dumneata vrea să ştie ce cumpără şi să fie asigurat pe termen lung. 
– Păi casa-i bună, fătucă. Am muncit cu mânuţele astea două, ce asigurare îi trebuie omului? Mă jur, nu cade casa pe el…
– Iar nu înţelegi nimic… în raportul unui audit energetic se analizează construcţia clădirii şi instalaţiile aferente. Dacă ai pierderi de căldură nu este bine, iar un rol important pentru reducerea pierderilor de căldură o are izolarea termică exterioară a clădirii şi înlocuirea tâmplăriei experioare. Uite, la tine bate vântul prin geamurile alea. 
– Se pierde căldura? Să dea ghioceii, că astup găurile imediat… care găuri? Fătucă cum aflu pe unde se furişează obrăznicătura?
– Aprinzi o lumânare şi vezi unde se stinge, acolo-i buba… glumesc. Numai tâmpenii mă faci să vorbesc. Chemi un expert în termografie şi el îţi indentifică zonele cu pierderi de căldură şi infiltraţii ridicate de aer. Este foarte important să efectuezi termografia unei clădiri pentru că îţi oferă posibilitatea să reduci pierderile de energie, ai înţeles?
– Facem cu zici tu, numai grăbeşte lucrurile dacă poţi. Dar mă ajuţi să vând casele? 
– După ce facem totul ca la carte, te voi ajuta. Nu pot vinde ceva ce nu oferă confortul necesar şi nici nu vreau să-mi pierd reputaţia de agent imobiliar. Nu risc pentru nimic în lume. Deci, izolează casa, schimbă ferestrele alea de pe vremea lui Cuza şi mai vorbim. Dacă ţi se pare prea mult de făcut, nu ai decât să îţi bagi unghia-n gât de câte ori o vezi pe Popeasca prin bătătură. 
– Lasă, fătucă… râzi tu acum, dar nu mă las. Fac tot ce trebuie, chem experţii şi apoi găsim cumpărători. Auzi, băgăm anunţ în ziar cu titlu mare ” Vând confort şi comoditate la preţ…
– Doamne, baţi câmpii… Nici nu te-ai apucat de treabă şi deja visezi. Dacă avem toate actele în regulă nu este nevoie să dăm anunţ pe toate gardurile şi putem vinde mult mai repede atâta timp cât avem un certificat energetic, valabil pentru 10 ani. Hai să ne grăbim un pic, să stabilim ce avem de făcut şi vedem mai târziu ce ne spun specialiştii. 
– Stai aşa… e cineva la fereastră? Ieşi fir-ai tu să fi de nebună, urlă ţăţica cât o ţineau plămânii. Ce s-a întâmplat?

Popeasca era lipită de fereastră şi asculta fără jenă conversaţia noastră. Acum o înţeleg pe ţăţica şi mă voi grăbi să-i chem specialiştii, să evalueze situaţia şi să-i acorde un certificat pentru… viitorul ei şi-al celui care va cumpăra casa.

Acest articol participă la proba nr #5 din cadrul competiţiei SpringSuperBlog.