Primăriţa de la Cremoşani – Începuturi…

Încep acestă scrisoare, pardon… brânzoşenie de articol, în speranţa că pe viitor urmaşii mei îmi vor continua povestea. S-a dus vestea în toate colţurile ţării despre cel mai înfocat fan brânză din istoria competiţiei SuperBlog 2014. Toată tărăşenia a început într-o zi de toamnă, mai precis pe 13 octombrie 2014, când juriul Delaco mi-a trântit o brânză probă şi mi-a pus răbdarea, imaginaţia la încercare. Enunţul primei probe suna cam aşa  „bla bla, bla bla bla… vă provocăm să realizaţi un sendviş profile – Sendvişul dorit în funcţie de…- orice criteriu doriţi. „. Am făcut ochii cât roţile de caşcaval Sofia când văzui enunţul probei. Trecu o zi, două, trei şi nici o idee nu aveam despre ce ar trebui să scriu. Să fac un sendviş profile al zodiilor? Piţipoancelor de la oraş, ţărăncilor de la colţul străzii care sparg seminţe în fiecare amiază? Nuuu! Prea simplu! Sau poate un sendviş profile în funcţie de cum dai bineţe? Too complicate!

După cinci zile(deadline-ul era în 7 zile) de nervi, ore petrecute în faţa calculatorului, unşpe mii de cafele, frape-uri şi alte drăcii energizante, brusc s-a făcut lumină. În capul meu, desigur. Suntem atât de diferiţi, unici, nebuni… în mintea mea se derula un scenariu. Sunt cineva, am respectul tuturor, toată lumea are nevoie de mine. Cine sunt? Regină, împărăteasă, deputat. Nuu…gata, am găsit. Sunt primăriţă! Unde? La mine acasă, la Constanţa. Neahh, prea banal. Un joc de cuvinte, sinonime, cremă de brânză, cremoasă, pufoasă, orăşeni…stop! Şi tot aşa, câteva ore, cu mintea storsă, fără puteri magice şi fără drept de apel s-a născut din cenuşă, iarbă verde   mijlocul unui creieraş un pic atrofiat, în toată splendoarea Cremoşani-Competiţia Familiilor Brânzoase.

Asta fu prima probă unde spre mirarea mea, povestea primăriţei prinse la public. Juriul Delaco mi-a acordat pentru „brânzoşenia” mea 99 de puncte(din 100), calificându-mă pe locul doi. Bucurie mare, felicitările curg din stânga şi din dreapta. Primăriţa-i mândră de reuşită şi se retrage-n glorie. 

Glorie? Hai să o lăsăm mai moale, mon cher. Universul şi-a ascuţit gheruţele, astrele şi-au mutat cuibul unde a vrut „brânza” lor şi după aproximativ o lună(timp în care primăriţa şi-a văzut de hârţogăraie competiţie), Delaco îşi face apariţia din nou. Fără teamă, îşi aruncă mănuşa proba în mulţimea contrariată. Cea de-a doua probă este mult mai dificilă decât prima şi sunt în impas. Ce fac? La fel ca la prima probă, nici nu ştiu de unde să încep. Enunţul era atât de greoi încât mintea mea refuza să proceseze orice informaţie. Trebuia să-mi imaginez o aventură buclucaşă cu promoterul Delaco. Da, da, zăpăcitul ăla de-l vedeţi în reclama Tv. 

Un promoter buclucaş şi o probă care mi-a dat bătăi de cap. Cinci zile m-am zbătut ca un peşte la mal, m-am dat cu capul de tastatură(metaforic vorbind, nu vă impacientaţi), am avut cele mai negre brânzoase coşmaruri posibile şi nimic nu se lega. Nu aveam nici o idee despre ce ar trebui să scriu în această probă. Cu o zi înainte de deadline m-am gândit că ar fi bine să fac o legătură între coana primăriţă şi acest promoter buclucaş. Dar cum? Ce să scornesc? Cum să arunc primăriţa în ghiarele „pierzaniei”? Mi-am luat inima-n dinţi şi am scris titlul probei „Primăriţa de la Cremoşani şi-un Promoter Delaco„. Şi atât! Cinci ore m-am uitat la o pagină goală, tastam trei cuvinte, ştergeam zece. Eram în agonie, frazele se-mpleticeau de ziceai că-s bete. Într-un final m-am predat, povestioara nu avea nici un început. Mi-am zis că asta a fost. Până aici şi gata. Nu iese nimic, opreşte-te. Mă încântau premiile acestei probe. Unde-ar fi norocul să câştig şi a doua probă? Premiile celor două probe erau infinit de mici faţă de „marele trofeu”(greutatea câştigătorului în produse Delaco) care va fi acordat celui mai mare Fan Brânză care va impresiona juriul la o probă sau la amândouă. Să fiu eu atât de norocoasă? 

„Proastă eşti , fătucă! Dacă nu încerci, nu ai de unde ştii.”
Aşa mi-am spus în minte şi apoi, plină de speranţă, am început goana după versuri, rime de-o şchioapă, o aventură cu primăriţa şi promoterul buclucaş. A ieşit o poezioară amuzantă, dar cu toate astea aveam inima cât un purice. Aveam impresia că am fost total pe lângă subiectul probei. Ce a ieşit, puteţi citi aici. Am aşteptat cu sufletul la gură jurizarea articolului. Emoţiile mă terminau psihic, fizic…
„Aguritzaaaaa, ai luat 100!Felicitări!”
„Naşăăăăăă, luaşi brânza!”  

În ziua jurizării am murit şi înviat de 100 de ori. Felicitările cugeau râuri, râuri. Eram în şoc. 
Băi, eşti nebun? Am câştigat şi cea de-a doua probă Delaco? Primăriţo, ţi-aş ridica statuie pentru ajutorul tău! Personajul tău a încântat juriul şi-a doua oară. Articolul a primit nota maximă şi pentru acest lucru, vreau să mulţumesc (a nu ştiu câta oară) Simonei Borăscu, Marketing& PR Coodonator Delaco. Aşa cum era de aşteptat (de alţii haha) am câştigat şi marele premiu. Greutatea mea în produse delicoase de la Delaco. Sinceră să fiu eram în dubii. Nu eram convinsă că eu voi fi cea care le va „fura” brânza de sub nas, celorlalţi participanţi. 

„Încoronarea” primăriţei de la Cremoşani s-a făcut în cadrul galei de premiere SuperBlog 2014. Amestecul de emoţii şi sentimente simţit în cadrul celor două probe Delaco m-a făcut să-mi doresc o viaţă nouă pentru personajul meu. De ce să-l dau uitării? Nu ar fi drept, nu? Primăriţa de la Cremoşani va trăi alături de mine, în inima mea, pe blogul meu, oriunde vrea ea. Începutul acestui personaj a fost promiţător şi sunt curioasă dacă pe viitor ne  va uimi, oripila, încânta cu povestiri haioase sau va „muri” încet şi sigur. Aşa cum îi şade bine unei primăriţe, i-am creat şi-o căsuţă nouă pe facebook. Vă aşteaptă cu mare drag să-i treceţi pragul şi să discutăm vrute şi nevrute. Se va ocupa de primăria Cremoşani din bucătăria ei modestă, unde de multe ori se vor auzi blide sparte, se va simţi miros de mâncare arsă, uitată pe aragazul vechi de pe vremea bunicii( de fapt e de la majoratul lui Cuza, dar nu contează). În încheierea acestui articol brânzos, trag mari speranţe în ceea ce priveşte viitorul primăriţei de la Cremoşani. Sper ca urmaşii mei să nu uite de unde a pornit totul, iar dacă fac această greşeală, vă rog din suflet să îi trageţi de urechile alea clăpăuge. 


Caşcaval afumat în fum de fag,
Primăriţa de la Cremoşani vă îmbrăţişează cu drag.
Cremă de brânză şi miez de lapte,
Hai în bucătărie, să trecem la fapte.

Va urma…

Primăriţa din Cremoşani şi-un promoter Delaco

Vă spuneam acum o lună
Despre Cremoşenii din comună,
Despre show-ul brânzoşenesc
Cu caşcaval, e şi firesc.
Sunt Aguritza CevaFin
Primăriţă pe un stil, caşcavalul balerin.
Sunt fan brânză asta o ştiţi,
Pe la colţuri mă bârfiţi.
Că sunt acră, că-mi merge bine
Că pap brânză şi măsline.
Decât să staţi la bârfit
Mai bine ascultaţi la ce-am să zic…
Ce-am păţit acum trei zile,
Cu un promoter de la Delaco
Un zgârcit cu mâini agile,
Un adevărat fiasco.
M-a făcut să-mi pierd răbdarea,
De mi-am schimbat brusc culoarea
Feţei şi l-am alergat
Întreg mall-ul în lung şi-lat.
Păi ne-am găndit la primărie,
Să mai facem o bucurie.
La copii, parinţi, bunici
Şi-am pornit la mall voioşi
Ţanţoşi ca nişte cocoşi.
Colo-n mall ne-am încărcat
Cu brânzoşenii delicioase,
Afumate-n fum de fag
Pentru gurile pofticioase.
Când să dăm iară o tură
Mă lovii la cotitură,
De-un băieţaş cam tinerel
Cică de la Delaco Promoter.
Mă învită la o degustare
De caşcaval cu o aromă îmbietoare.
Când să gust o bucăţică,
Promoterul „Băieţică”
Mă privi cu  sfidare
În ochi şi urlă în gura mare:
– Ce faci, soro? Păi e frumos?
Lasă caşcavalul jos.
Eşti fan brânză inimos
Tre’ să te prezinţi frumos.
Şi mă apucai de povestit
Să-i spun cine sunt, de ce-am venit.
Şi cât eu îmi băteam gura,
El morfăia caşcaval întruna.
L-am privit stupefiată
Cum termina un caşcaval…o roată.
El senin ca un copil
Spuse-ncet pe ton amabil: 
Vă rog să mă scuzaţi
Ştiu că aţi vrut să degustaţi,
N-am mâncat de vreo trei zile
Decât cinci-şase măsline.
Dacă fan-brânză erai
La poveşti nu mai stăteai.
Eu ţi-am zis să te prezinţi
Nu să-mi spui poveşti cu sfinţi.
Eu vizibil oripilată,
Cu sufletul făcut salată
Şi cu pofta pusă-n cui
De un promoter pofticios
Asta este scandalos:
Aşa ceva nu este posibil
Eşti de-a dreptul insensibil.
Las’ că te învăţ eu minte
Când voi fi Brânzo-Preşedinte.
Primăriţo, ciocul mic
Ascultă bine ce-o să zic
Că mă uit la a ta osânză
Parcă-i plină ochi…cu brânză.
Eu promoter am fost ales
Că sunt fan brânză, ai înţeles?
Fugi că nu am timp de tine,
Caşcavalul îmi aparţine.
Nu ţi-ar fi un pic ruşine
Crezi că sunt un orişicine.
Las’ curând o să-ţi plătesc
În stil brânzoşenesc.
Ce să fac, dragi cititori
Scumpii mei alegători
Sunt fan brânză credincios,
Nu sunt om răutăcios.
Cum să fentez promoterul
Ce-mi mănâncă caşcavalul?
Ăsta nu-i bun de promovare
Are gând de sabotare.
Dacă-l cauţi-n buzunare
Şi te pui pe-o adunare
Găseşti zeci de pătrăţele,
Delacoşenii brânzoase,
Delicioase şi gustoase.
Eu am stat, am chibzuit
Am de gand să îl demit.
Din funcţia de promoter
Pe băiatul pişicher.
Să se ţină el de glume
Până-o face riduri şi spume.
Eu mă întorc la Cremoşani,
Voi de sunteţi brânzo-fani
Nu vă lasaţi păcăliţi
De promoteri nehaliţi. 
Acest articol participă la proba nr #20 din cadrul competiţiei SuperBlog 2014.

Cremoşani- Competiţia Familiilor Brânzoase!

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au luptat brânzoşeşte vitejeşte pentru a-şi procura hrana. Aşa se întâmplă şi în statul Delaco-şenia, oraş Brânzoşi, comuna Cremoşani. Eu sunt primăriţa comunei, numele meu este Aguritza CevaFin şi vă pot garanta că locuitorii comunei pe care o conduc sunt oameni harnici, oneşti şi gospodari fără pereche.  Avem câteva cazuri brânzo-sociale care ne cam dau bătăi de cap, dar sperăm să rezolvăm aceste probleme în scurt timp. Ne mândrim cu oameni de valoare, brânzoşi din tată-n fiu şi de ce să nu recunosc, fiecare familie din această comună are cu ce se lăuda. Fiecare cu temperamentul lui, cu calităţi şi defecte, aduc comunităţii noastre un farmec aparte. Familii înstărite sau modeste îşi aduc aportul în cel mai mare show brânzoşenesc, prezentat live de televiziunea locală Aperifrais Tv.
Nu ştiu ce brânza mea căutaţi pe acilea, dar dacă tot mă ţineţi de vorbă o să vă prezint caracteristicile fiecărei familii participante la cea de-a 10 ediţie a show-ului „Sendviş a la Cremoşeni”. 
Familia pretenţioasă
Ăstora nu le ajungi cu prăjina la nas. El este fiu de senator, ea este fiica marelui designer Brânzoski. Au 1 copil răsfăţat, 3 bichoni şi un conac cu 23 de camere. Călătoresc mult, cumpărăturile şi le fac doar cu cardul DelacoGold sau FanBrânzăPlatium. Sclifosiţi de când lumea, la orice masă copioasă găseşti sendviş-uri bogate. Primul strat, cremă de brânză cu somon. Asezonat din abundenţă cu rucola şi andive proaspete. Câteodată, rucola este înlocuită de baby-spinach şi un sfert de ananas, tăiat felii subţiri sau portocale roşii de Sicilia. Ce să-i faci? Ea este mereu la dietă, iar el îşi mănâncă menţine tinereţea alături de brânzo-divoşenia de nevastă-sa. 
Familia lacomă
Ăştia când se pun pe mâncat, se bat turcii la gura lor. Zici că-i fugăreşte cineva, domnule! O familie semi-modestă, cu un salariu de toată brânza şi cu poftă mare de mâncare. El este brânzo-cofetar, ea casnică, mamă a 3 copii supraponderali. Pentru că ea a fost amărâtă şi a crescut pe străzi, cu foamea-n brânză glandă zi şi noapte, a preferat să-şi hrănească copilaşii  din 3 în 3 ore. Meniul unei zile normale este format din sendviş-uri cât Casa Poporului, unde găseşti cremă de brânză cu smântână, 4 felii de slană crocantă, varză roşie, parizer, măsline felii, ceapă verde şi 2 ouă tari ca piatra. Cică aşa se cresc copii sănătoşi, roşii-n obrajori şi cu delacoşenii la subţiori.
Familia kitroasă
Nu ştiu de ce participă, dar să nu zică lumea că fac discriminare, o să le accept înscrierea. Familie destul de înstărită, fără copii, zgârciţi şi plini de brânzo-fiţe. Amândoi s-au cunoscut pe scările tribunalului, fiecare în prag de divorţ. Şi-au jurat că nu vor mai repeta brânzoşeniile greşelile din trecut şi că se vor iubi la nebunie…o dată pe lună, că răruţ e mai drăguţ şi nici unul nu are chef să-i suporte celuilalt transpiraţia brânzoasă. Nu suportă actele de caritate, nu dau nici brânza de sub unghii pe ce vorbeşte lumea despre ei şi îi doare-n cot de încălzirea globală. Ca să nu facă gaură-n buget, frigider sau cămară, sendvişurile lor sunt sărăcăcioase, unse cu cremă de brânză natur(doar 0,2 mm), 2 frunze de pătrunjel şi un sfert de măslină şi jumătate de frunză de salată. Ca să vedeţi câtă kitroşenie au în sufletul ălă brânzos, aflaţi că o cutie cu Cremă de brânză natur le ajunge 3 luni şi jumătate. 
Familia modestă, normală
Cu ăştia merg până-n pânzele albe. Familie cu 5 copii, el lucrează ca brutar, ea este lăptăreasa satului. Oameni simpli, cu frică de cele sfinte, gospodari. Nu sunt pretenţioşi la mâncare, vor mânca şi frunze de brânză în caz de calamitate, ţânţari la tigaie şi orice brânzoşenie comestibilă fără să strâmbe din bot. Ăla mic este Fan Brânză de când la adus mumă-sa pe lume. Toţi ştiu că munca-i brăţară de aur, aşa că pentru a prinde puteri la munca câmpului, fiecare membru al familiei savurează zilnic sendvişuri delicioase, cu ceapă roşie din abundenţă sau un fir de praz, cu măsline negre şi cremă de brânză cu usturoi din belşug. Opţional, peşte afumat. Ce dacă le miroase gura? Sănătate şi-un praz verde!
După cum aţi observat, comunitatea noastră este formată din familii destul de diversificate. Pe lista înscrierilor mai avem o familie emo, dar din păcate, din cauza tâmpeniilor delacoşeniilor pe care dumnealor le consumă, ne vedem nevoiţi să le respingem brânzoşenia înscrierea. Dacă tot m-aţi ascultat până la final, vă anunţ că înscrierile la mega-show-ul televizat, continuă până în ajunul Crăciunului. Vă aştept pe toţi, poate vă mutaţi acilea în Cremoşani. Avem nevoie de familii cu brânza-n sânge şi cu chef de viaţă. Ce ziceţi, vă băgaţi? 
Articol participant la proba nr #6 din cadrul competiţiei SuperBlog 2014!