Tradiţii şi superstiţii ale Moşilor de Vară..

La 50 de zile după Paşti se sărbătoreşte minunea Pogorârii Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a dat putere divină, spre convertirea tuturor oamenilor. În ultima sâmbătă de dinaintea Rusaliilor se serbează Moşii de Vară, un prilej pentru celebrarea celor trecuţi în nefiinţă.
La Moşii de vară se crede că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în joia din Săptămâna Patimilor şi se plimba nestingherite printre cei vii, se întorc supărate la locaşurile lor subpământene. Pentru a fi îmbunate li se dau de pomană vase de lut , pline cu primele cireşe – sau alte fructe, după posibilităţi, apa, vin, lapte, mâncare gătită, pâine, flori, alături de o cană cu vin şi lumânări aprinse.
Aceste pomeni, făcute după un anumit ritual, se numesc Moşi. Dacă într-o familie au decedat mai multe persoane fără a fi spovedite sau împărtăşite, se de de pomană şi iconiţe, tămâie, cărţi de rugăciuni şi altele. O dată cu „”împărţeala””, era bine să se aprindă o lumânare şi să se rostească numele celui mort.
Sunt obiceiuri frumoase, tradiţii care s-au păstrat şi transmis cu sfinţenie, din generaţie în generaţie şi care au menirea de ne face să nu uităm datoria sfântă pe care o avem pentru înaintaşii noştri, pentru cei din care ne tragem noi înşine existenţa.
Superstiţii şi tradiţii specifice zilei Moşilor de vară:
*Femeile ce îi cinstesc an de an pe Moşii de vară vor avea intotdeuna sufletul tânăr şi nu vor îmbătrâni la fel de repede ca celelalte surate ale lor.
* Nu se matura, ca să nu se dea praf în ochii morţilor ce stau în spatele uşii până duminică, când se înălţă către cer după săvârşirea liturghiei de Rusalii.
*Nu se arunca gunoiul afară, întrucât acesta poate ajunge la morţi, în locul mâncării şi băuturii pe care le aşteaptă.
Voi ce alte obiceiuri sau superstiţii cunoaşteţi în legătură cu această zi?

Obiceiuri pascale …Voi le cunoașteți?

O străveche datină afirmă că cine nu merge la biserică în prima zi de Paşti riscă să lâncezească tot anul, să sufere de diverse boli până la Paştele anului viitor. Credincioşii care se întâlnesc în ziua de Paşti trebuie să se îmbrăţişeze în semn de reconciliere şi dragoste creştinească. În dimineaţa primei zile de Paşti se tămâiază casa. Această mireasmă, spuneau străbunii noştri, atrage norocul, alungă ghinioanele până la viitoarea sărbătoare de Paşti. Pentru păstrarea sănătăţii, a purităţii sufleteşti şi a sporului în casă, se practică ritualul spălatului cu apă dintr-o cană în care s-a pus un ou roşu să fie sănătoşi şi puternici. De Paşti se iartă “greşelile greşiţilor”.
În prezenţa vârstnicilor din orice comunitate are loc în faţa bisericii reconcilierea între familiile care au fost certate până la Marea Sărbătoare. La ţară se crede cu tărie că oul de Sfintele Paşti contribuie la sporirea recoltelor. Gospodarul este bine să ducă la biserică un coşuleţ plin cu seminţe pentru semănat. În mijlocul seminţelor trebuie să fie un ou roşu. După slujbă, seminţele respective, dacă vor fi semănate, vor asigura o recoltă îmbelşugată. Oul roşu are puteri miraculoase. Mai ales în împrejurări dramatice s-a constatat de-a lungul timpului. Cei care au avut ghinionul unui incendiu au scăpat de necaz.
Paștele pe plaiuri românesti:
În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotnită si spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală pe fată în zorii zilei de Pasti, ca să fie frumoase tot anul si asa cum aleargă oamenii la Înviere cînd se trag clopotele la biserică, asa să alerge si feciorii la ele.
În zona Cîmpulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvîntare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credinciosii ies în curtea bisericii, se asează în formă de cerc, purtînd lumînările aprinse în mînă, în asteptarea preotului care să sfintească si să binecuvînteze bucatele din cosul pascal. În fata fiecărui gospodar este pregătit un astfel de cos, după orînduiala strămosilor. În cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sînt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate în rîu pentru a alunga seceta), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belsug), zahăr (folosit de cîte ori vitele vor fi bolnave), făină (pentru ca rodul grîului să fie bogat), ceapă si usturoi (cu rol de protectie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se asează pască, suncă, brînză, ouăle rosii, dar si ouăle încondeiate, bani, flori, peste afumat, sfeclă rosie cu hrean si prăjituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continuă în familie.
În părtile Sibiului, există obiceiul ca de Pasti să fie împodobit un pom (un arbust) asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire constă în faptul că în locul globurilor se agată ouă vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat într-o vază frumoasă si farmecul sărbătorii sporeste cu o podoabă de acest fel.
La Călărasi, la slujba de Înviere, credinciosii aduc în cosul pascal, pentru binecuvîntare, ouă rosii, cozonac si cocoti albi. Cocosii sînt crescuti anume pentru împlinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din străbuni spune că, atunci cînd cocosii cîntă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocos cîntă primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belsug. După slujbă, cocosii sînt dăruiti oamenilor săraci. Pe lîngă datina cosului pascal, se mai păstrează cîteva obiceiuri deosebite: ele vestesc întîmpinarea Pastelui cu bucurie si dragoste pentru semeni.
O foarte frumoasă datină se păstrează în Maramures, zona Lăpusului. Dimineata, în prima zi de Pasti, copiii (pînă la vîrsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini să le anunte Învierea Domnului. Gazda dăruieste fiecărui urător un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si urează gospodarilor sărbători fericite. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întîi de un băiat, pentru ca în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.
În Arges, printre dulciurile pregătite de Sfintele Pasti se numără covrigii cu ou (numiti asa pentru că în compozitia lor se adaugă multe ouă). Fiecare gospodină se străduieste să pregătească o astfel de delicatesă, care este si simbolul belsugului.
În Tara Motilor, în noaptea de Pasti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir si este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine si a fost furată, sînt pedepsiti ca a doua zi să dea un ospăt, adică mîncăruri si băuturi din care se înfruptă atît hotii, cît si păgubasii. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospătul.
Pe valea Crisului Alb, la Almas, toată suflarea comunei se adună în curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gătesc în straie de sărbătoare si vin în curtea bisericii unde vopsesc si încondeiază ouă.
Voi ce alte obiceiuri cunoașteți dragele mele?

Idei pentru cadouri de Crăciun…

Bună dragele mele, pentru că nu mai este mult şi se apropie Crăciunul vă prezint câteva idei pentru mici cadouri potrivite pentru cei dragi vouă .
Sper să vă placă 🙂 
CEŞTI DE CAFEA CHRISTMAS – 64 Ron 
 Setul ceşti de cafea Christmas este format din 12 piese, 6 ceşti si 6
farfurioare din porţelan, albe cu decoraţiuni de Crăciun pe fond roşu.
 Setul este ambalat într-o cutie de cadou rotundă cu motive de Craciun.

GLOB MOŞ CRĂCIUN    -14 Ron

Globul Moş Crăciun este un cadou ideal pentru cei mici. Moş Crăciun se
afla într-un bulgăre de sticla, înconjurat de zăpada ăi cu un felinar în
mână.    

PĂTURICĂ REN     -59 Ron
Păturică pentru copii cu motive de Crăciun cu un ren de plusş care ţine păturica .
Dimensiuni „Păturica cu ren” : 98 x 70 cm 

CANĂ RUDOLF – 32 Ron 
Cană de cafea funny din ceramică, cu un ren din pluş înăuntru.     

     Vouă care vă place mai mult  şi cui aţi oferi acel cadou ?