Luna februarie este luna iubirii, a romantismului și-a dorințelor arzătoare… astăzi vă încânt cu top 10 citate cu și despre dragoste! Care este preferatul vostru? Sau cunoașteți alt citat pe care mi-l recomandați?
Te iubesc fără să știu cum sau când sau de unde. Te iubesc pur și simplu, fără complexități sau mândrie; te iubesc pentru că nu știu altă cale… (Pablo Neruda)
Când iubești, descoperi în tine o nebănuită bogăție de tandrețe și duioșie și nici nu-ți vine să crezi că ești în stare de o astfel de dragoste. (A. P.Cehov)
În momentul în care vei avea în inima ta acest lucru extraordinar numit dragoste și vei simți adâncimea, încântarea și extazul ei, vei descoperi că lumea s-a transformat pentru tine. (Jiddu Krishnamurti)
Teoria mea este că longevitatea se datorează actului iubirii. Suntem născuţi pe lume pentru a iubi. Orice. Nu-ţi impun să joci, să iubeşti ce iubesc eu, ci să iubeşti ce iubeşti dumneata, dar să iubeşti cu adevărat. Cred că ăsta e marele mister: iubirea. Dacă oamenii ar putea să-şi însuşească asta, lumea ar fi o bucurie. (Radu Beligan)
Dăruiește-i persoanei pe care o iubești: aripi pentru a zbura, rădăcini pentru a se întoarce și motive pentru a rămâne. (Dalai Lama)
Nimeni nu va fi întrebat la ultima judecată cât de mult a suferit, ci cât de mult a iubit. (Richard Wurmbrand)
A iubi înseamnă a suferi. Și cum mulți fug de suferință puțini știu să iubească. (Emil Cioran)
Oamenii supravieţuiesc nu prin grija față de ei inşişi, ci prin iubirea celorlalţi faţă de ei. (Lev Tolstoi)
A merge până la capăt în iubire înseamnă să mergi către o mare diferențiere, să-ți asumi riscul de a descoperi bogațiile, insuficiențele și uneori mediocritațile celuilalt. (Jacques Salome)
Cand iubirea vă face semn, urmați-i îndemnul, chiar dacă drumurile-i sunt grele și prăpăstioase, și când aripile-i va cuprind, supuneți-vă ei, chiar daca sabia-i ascunsa-n penaju-i v-ar putea răni, iar când va vorbește dați-i crezare, chiar dacă vocea-i ar putea sa vă sfarme visurile, asemenea vântului din miazănoapte care va pustiește grădinile. – (Khalil Gibran)
