3096 Tage – O dramă emoţionantă…

Nu îmi plac dramele prin care oamenii simpli sunt puşi la încercare. Viaţa este plină de obstacole, iar imaginaţia bolnavă a unora… întrece orice limită. Nu ştiu cum am dat peste acest film! Răsfoiam din plictiseală pagină după pagină, pe internet, după un film bun şi am dat peste 3096 Tage. O poveste bazată după un caz real petrecut în 1998.
Austriaca Natasha Kampusch a fost răpită la vârsta de 10 ani în timp ce se îndrepta la şcoală. Este ţinută prizonieră timp de 8 ani de zile! Într-o cuşcă de 3 metri pătraţi, îngrozită la propriu de răpitorul ei, bătută chiar şi de 200 de ori pe săptămână. La un moment dat… Natasha începe să scrie pe bucăţi de hârtie igienică, toate ororile prin care ea trece. M-a oripilat foarte mult faptul că număra fiecare lovitură primită, fiecare pumn în stomac, palme.

Natascha Kampusch: Why did you pick me?

Wolfgang Priklopil: I’ve seen your smile.

Wolfgang Priklopil, bărbatul care a răpit-o, o trata ca pe o sclavă, obligând-o să facă curăţenie în casă în mod obsesiv. Nu o hrănea (sărmana stătea şi 4-5 zile nemâncată) şi o obliga să umble dezbrăcată prin casă. De multe ori, Natasha a încercat să se sinucidă, sperând ca drama ei va lua sfârşit. A dat greş de fiecare dată. În final a înţeles că trebuie să supravieţuiască, să încerce să-l tempereze pe obsedat şi cu puţin noroc şi neatenţie din partea răpitorului, după 8 ani de chin, reuşeşte să fugă. După evadarea ei, răpitorul se sinucide.
Abuzată fizic şi emoţional, Natasha reuşeşte la câţiva ani după evadare să-şi scrie memoriile. Cartea a avut un mare succes şi cu toate astea în ţara natală a fost blamată, atât ea, cât şi mama ei. Am făcut câteva cercetări pe internet şi spre mirarea mea am aflat că Natasha a cumpărat casa unde a fost ţinută captivă. Întrebată de ce a făcut acest lucru, ea a spus că „o parte din viaţa mea este aici”. M-a emoţionat acest film… m-a făcut să mă gândesc că lumea este plină de oameni răi şi cine ştie, câţi copii răpiţi au trecut prin traume inimaginabile la fel ca Natasha şi nu au avut norocul să evadeze…
 Un film care merită văzut! Nu este recomandat celor cu inima slabă…

Băi, eu ți-aș da o amendă…

De ce? Ca să te educi forțat, dacă cu binele nu ai reușit să o faci! No, bine… există riscul să te doară la banană și să-mi arunci banii (și-un scuipat) de amendă între ochi în lehamite. Că doar tu ai bani și eu sunt doar un rahat cu ochi pe lângă tine.

Ți-aș da amendă când puți!

Serios! Transportul în comun este înfiorător pe timpul verii. Lumea e dereglată din cauza căldurii, șoferii ne transportă ca niște sclavi, cartofi și una peste alta mai suntem obligați să suportăm diferite mirosuri specifice unui hiene moarte. Ți-aș da amendă și-un săpun!

Ți-aș da amendă, mămico!

Da, mami și ție! Ți-aș da o amendă când îți duci odrasla să facă „căcuță” și „pipilică” în boschetul de lângă locul de joacă. Și asta în situația în care există toalete ecologice la doi metri de tine! Ți-aș da amendă când scuipi semințe ca la maraton și lași în urma ta un munte de mizerie. Ah, mai ai și pretenții: vai, parcul este atât de murdat. (Bleah)

Ți-aș da amendă, nea șoferu’…

Circul de obicei cu sicriele alea pe patru roți… 303 mai exact. Plătesc 2 Ron pe drum de banii ăia primesc: masaj anticelulitic (băi, toate gropile le prinde), muzică blană plus jeg și câțiva „lua-v-aș”și „da-ți-aș”din convorbirile telefonice ale șoferului. Băi, ceartă ca la ăștia nu am mai văzut.

Aș da amendă pensionarilor care își plimbă fundul prin caniculă și apoi zac leșinați prin urgență. Bre, dacă nu-i cutremur și nu arde nimic… stai în puii mei acasă. Ce? Nu ai furazolidon în casă? Dă-i cu ceai de mentă și trece!

Mi-aș da amendă chiar și mie pentru porcăriile debitate până acum și pentru lipsa de inspirație din articol! Ce tupeu, domnule! Nu mai știu bloggerii ce să scrie  și se iau de lume. Că, na… ce să facă și ei! Am atâtea scenarii cu amenzi… încât aș umple visteria statului. Să nu se mai plângă că nu are bani de străzi, canalizări, locuri de joacă pentru copilași. Știți și voi… nimicuri de-astea. Mă duc la somn că fur curent în miez de noapte și poate mă trezesc cu gânduri mai senine.

Câștigă-mi respectul, domnule/doamnă Pr-ist…

Probabil titlul vă induce în eroare, dar acest mic articol este adresat strict celor care se dau mari Pr-iști și habar nu au să lege două cuvinte. Nu dau nume și nici nu aș vedea rostul, dar sincer mi s-a acrit de oamenii care cred că „bloggerii e proști”. Băi, unii poate sunt… eu vreau să cred că sunt undeva pe la mijloc. Nu prea am sclipiri de inteligență prea dese, dar nici proasta satului nu sunt.

Ideea este că m-am săturat de email-urile mega geniale în care mi se cere o colaborare. De fapt m-am săturat de modul de abordare a expeditorului, încât mi se face greață instant și parcă l-aș lua la bătaie dacă ar fi în fața mea. Băi, cât de proastă mă crezi atunci când îmi trimiți un text care inițial a fost publicat în engleză, iar tu deșteptul lumii l-ai adaptat în limba română. Hello, tot plagiat este! A, nu? Mi s-a părut atunci! Oi fi proastă! Mai sunt unii care te aburesc ca la Ploiești.

Vai, da ce drăguț ați scris pe blog! Da, ce frumooos. Sunteți genială, doamna Aguritza! Atât de genială încât îmi permit să vă întreb dacă sunteți atât de toantă și dacă vă plictisiți… poate doriți să-mi promovați afacerea. Nu avem buget… dacă aveți ceva idei, sincer v-aș mulțumi pe veci.

Băi, eu am ciungă-n păr cumva? Aveți impresia că ideile le am în șifonier, în buzunarul din spate a blugilor de pe raftul de sus? Adică eu cu ideile, voi cu faima! Frumos! Nu că ar fi prima data… am pățit-o! Dar ce să zis, omul încearcă și insistă… oi fi proastă și nu am văzut cele douăzeci de emailuri disperate.

Vrei să colaborezi cu mine? Câștigă-mi respectul! Învață-mă să îți admir munca și fă în așa fel încât să-mi doresc o colaborare win-win cu tine. Captează-mi atenția atunci când îmi trimiți un email sau un mesaj pe facebook. Vreau să citesc un email cu o cerință clar formulată, fără ocolișuri și politețuri inutile. Faptul că mă pupi în dos… nu mă face să întorc favoarea. Cel mult îți trimit un refuz..din fundul grădinii. Spune-mi clar ce vrei de la început, ce așteptări ai și ce oferi. Nu-mi vinde baliverne, că nu le înghit… am alergie. Vrei să colaborezi cu mine? Câștigă-mi încrederea, fă în așa fel încât să văd beneficiile și jur (pe roșu, violet.. ce vrei tu) că vei avea respectul meu de la primele cuvinte.

Aș scrie multe, dar le țin pentru mine. O dau în înjurături și nu-i frumos, nu? Domnule/Doamnă Pr-ist, te rog din suflet să nu mă mai iei de proastă atunci când mai trimiți un email. Nu mă dă pe spate numele brand-ului, nici dacă ar fi Gucci. Timpul meu este prețios așa cum este al dumneavoastră… deci, să nu mai umblăm după vișini.

Ps: Nu aruncați cu roșii! E timpul cireșelor…

Urăsc iarna…

foto credit : pixabay.com 
Da! O urăsc, pe bune. În ciuda faptului că ador atmosfera sărbătorilor de iarnă, totul se opreşte acolo… melancolie, colinde, miros de cozonac, gânduri bune chiar şi pentru duşmani, poveşti de iubire, artificii. Se duce naibii toată nostalgia copilăriei atunci când dai nas în nas cu gerul de afară. Nu ştiu cum reuşesc cei de la Polul Nord sau Sud să supravieţuiască, dar eu cu siguranţă aş muri în primele 10 minute. De ce urăsc iarna? Păi am o listă destul de variată cu unşpe mii de motive (exagerez, bineînţeles). 
1. Prea multe haine : 3 perechi de chiloţi (cu mânecuţă sau gogoşari, ăia tanga nu-s buni că îţi îngheaţă rândunica), un body cu mânecă lungă, maiou, maletă cu „gât”, ciorapi cu „totul”, başca nişte egări cu blăniţă plus pantaloni groşi mărimea XXL că după atâtea boarfe nu încapi în măsura S nici bătut ca pe şniţel. Apoi… ilic, mănuşi, fular, căciulă de blană plus ditamai geaca, paltonul de zici că eşti un pinguin. Şi după ce că mor când îmi văd kilogramele pe cântar, cu tot şifonierul ăsta pe mine arat pufoasă ca o gogoaşă-nfuriată. Păi e corect?
2. Vrei să fii trendy flendy, cu părul în vânt, coafură 100% impecabilă? Visează-n continuare, madam! No way! 
3. Make-up perfect? Nici gând! 
4. Nimic nu este frumos afară… totul e gri, murdar şi greţos. Urăsc mocirla de după mai ales atunci când stau ca „pruasta satului” în staţia de autobuz, iar soferii zboară efectiv pe şosea împroşcând cu talent „câţiva” stropi de mocirlă pe întreg outfitul… să mori de nervi nu alta!
5. Răceşti din două-n două săptămâni… sau cel puţin aşa se întâmplă la mine. Curg mucişorii ca bretelele, nasul înfundat, stare de leşin… trăiască comprimatele cu paracetamol şi ceaiurile cu tone de lămâie.
6. Urăsc iarna pentru că nu pot cânta şi dansa „Im singin in the rain”… doooh! 
7. Urăsc iarna când văd factura la gaz, lumină etc etc
8. Nu pot face mişcare atât cât îmi doresc! Păi ce-s nebună să merg pe jos unşpe staţii de microbuz că ţin eu la siluetă. Ai văzut cum e afară? Taxiiii! 
Şi lista poate continua… în schimb o ador pentru amiezile în care mă răsfăţ cu o ciocolată fiebinte alături de voi şi de cei dragi. Atât! În rest… pace-n suflete, dragii mei! 

O piele răsfăţată cu Aubrey – Pure Aloe Vera

Soarele are nenumărate beneficii pentru organismul nostru. Expunerea prelungită are deseori efecte nedorite, iar când nu ne protejăm pielea de razele nocive avem de suportat consecinţele. Dacă aţi trecut prin experienţe mai puţin plăcute după o expunere prelungită la soare, cred că vă daţi seama la ce mă refer. Nimic nu este mai neplăcut decât o arsură a pielii, care nu te lasă să dormi nopţi în şir şi să recunoaştem, câteodată durerea este insuportabilă. Astăzi vreau să vă prezint un produs marca Aubrey- Pure Aloe Vera care nu trebuie să lipsească din casele voastre. 
Produsele Aubrey sunt concepute creativ în armonie cu natura, nu sunt testate pe animale şi sunt produse sigure pentru mediul înconjurător, folosind la ambalare sticle din plastic reciclabile. 
Revenind la produsul Pure Aloe Vera, aflaţi că este un must have în zilele toride de vară. Supranumită „Planta minune” sau „medicament natural”, aloe vera poate vindeca aproape toate afecţiunile pielii, de la uscăciune severă până la arsuri solare grave. Am testat acest produs timp de o lună de zile şi pot spune că sunt extrem de mulţumită. Nu spun acest lucru pentru a ridica vreo statuie producătorilor şi aş dori să atrag atenţia cititorilor, că orice părere despre produsele testate de mine este extrem de sinceră şi nu am nici un interes ascuns când îmi exprim opinia. 
Descrierea oficială a produsului
Aloe Vera se regăseşte în multe forme în industria cosmeticii din toată lumea însă Aubrey este brandul care păstrează Aloe Vera în forma sa naturală lichidă.

Aşadar nu există alţi aditivi adăugaţi care ar putea irita pielea în loc să o vindece.

Reţineţi faptul că nu există nimic mai bun pentru pielea uscată sau expusă la soare decât Aloe Vera organic.

Noi l-am utilizat în forma cea mai pură, extras direct din frunzele de Aloe, cel mai recunoscut agent de hidratare şi calmare al naturii.

Aveţi grijă să purtaţi mereu o sticlă cu Aloe Vera în geanta de plajă în zilele de vară iar acasă păstraţi sticlă în frigider pentru o senzaţie puternică de răcorire a pielii, după expunerea prelungită la soare.
 Instrucţiuni de utilizare:
 Agitaţi bine înainte de utilizare. Aplicaţi pe zonele afectate ale pielii. Pentru uz local.
Ingrediente :
Aloe barbadensis (aloe) leaf juice*, citrus grandis (grapefruit) extract, cyamopsis tetragonoloba (guar) gum*, tocopherol (vitamin E).
Produsul este recomandat în special pentru protecţia solară oferind hidratare intensivă pielii expuse excesiv la soare, dar se poate folosi cu succes şi în demachierea zilnică a tenului. Aubrey Pure Aloe Vera vine într-un ambalaj biodegradabil de 118 ml, cu un capac „PUSH” pentru deschidere uşoară şi pentru o dozare optimă a produsului. Textura produsului este transparentă şi cu un miros deosebit de fin. Nu lasă urme pe haine, nu este lipicios după aplicare şi se absoarbe foarte repede în piele. 
Aubrey – Pure Aloe Vera este un produs natural pe care îl recomand cu drag tuturor, iar nota mea după testarea lui este 10/10! Sper că v-am făcut curioşi să încercaţi acest produs, dragii mei cititori. De curiozitate, voi ce produse folosiţi pentru protecţie solară şi în ce condiţii aţi mai încercat beneficiile aloei vera? Aştept comentariile voastre cu drag! 

Nu sunt perfectă! Judge me!

De ceva timp am observat o nouă manie pe reţelele de socializare. #DontJudgeChallenge este noua fiţă în domeniul comunităţilor online şi din câte am observat, majoritatea postărilor video arată transformarea unor răţuşce urâte în „lebăduţe” graţioase. Poate m-am născut îngustă la minte, poate nu prind ideea, dar nu înţeleg contextul acestor clipuri. Ştim cu toţii că în spatele fotografiilor „ze best of ze best” sunt tone de make-up, photoshop şi alte chestii „inteligente”. Şi atunci? Înţeleg #don’tjudgechallenge atunci când apari mândră într-o fotografie cu părul răvăşit, fără make-up, naturală, cu pistrui, acnee, tot tacâmul şi să spui naţiunii „Judge Me! Mă simt frumoasă aşa cum sunt!” 
Mă simt frumoasă în orice moment, cu make-up sau fără, cu sindrom PSM (şi ăla face parte din viaţa fiecărei femei, so deal whit that), cu boticul care-l afişez dimineaţa atunci când cafeaua încă nu şi-a făcut efectul. Nu sunt perfectă şi acest lucru mă face unică. Îmi plac lucrurile ciudate precum salata de rucola cu maioneză, gemul de caise cu brânză sărată şi cafeaua rece cu gheaţă. Îmi place să stau în ploaie, mă relaxează şi mă scapă de stres. Plâng la majoritatea filmelor romantice şi ador poveştile de dragoste cu vampiri. Weird, nu? Judge me! 
Am celulită, câteva vergeturi după cele două naşteri, dar sunt mândră de ele. Nu îţi place că le vezi la plajă, nu te uita! Eu mă simt bine în pielea mea şi dacă tu sau ceilalţi aveţi motive să cârcotiţi pe seama celor ca mine, aveţi o problemă. Degeaba sunteţi perfecţi pe afară, dragi lebăduţe. Ştim cu toţii ce zace în unii dintre voi, nu? Să mai dăm exemple? Nu cred că îşi mai au rostul, dar tineţi minte un singur lucru: făţzuca aia perfectă pe care o afişaţi, corpul 90-60-90 nu o să-l aveţi mereu. Anii trec şi vei vedea „consecinţele”. Mă enervează să văd mereu cum catalogaţi o persoană numai după felul cum arată, cum şi cu ce se îmbracă. Nu v-aţi săturat de răutatea voastră?  Mai rezistaţi? Noi, răţuştele urâte vom aştepta să vă reveniţi… sper să fiu în viaţă când se va întâmpla asta. 

Thursday Plantation – Tea Tree Oil review

Bună, dragii mei cititori! Despre produsele celor de la Thursday Plantation am aflat din diferite review-uri citite pe la colegele mele din blogosferă, dar anul acesta în iarnă am făcut primul pas să îi „cunosc” mai bine folosind unul din produsele lor şi anume: Tea Tree Witch Hazel Toner – loţiune tonică cu arbore de ceai şi hamamelis. Un produs extraordinar de bun pe care îl recomand cu drag, mai ales că poate fi folosit zilnic în tratamentul de îngrijire pentru o piele sănătoasă şi în special celor care au probleme cu acneea. De câteva săptămâni am intrat în posesia unei sticluţe marca Thursday Plantation cu ulei 100% pur de arbore de ceai – Tee Tree Oil
Considerat „trusa de prim ajutor”, uleiul din arbore de ceai este un ulei esenţial extras din frunzele de Melaleuca alternifonia, cunoscut pentru proprietăţile sale antiseptice şi antifungice. 
CARACTERISTICI ŞI BENEFICII ( descrierea oficială) :
Conține ulei 100% pur din arbore de ceai ( Tea Tree Oil), un antiseptic natural puternic.
Proprietăți uleiul din arbore de ceai ( Tea Tree Oil): antiseptic, anti-microbian, antiviral, bactericid, balsamic, cicatrizant, expectorant, fungicid, insecticid, stimulent, sudorific natural.
Este folosit in tratarea rănilor precum: tăieturi, arsuri, zgârieturi, coșuri, mușcături si înțepături de insecte, pentru ciuperca piciorului, candidoze vaginale, infecții fungice sau afecțiuni ale tractului respirator (daca se folosește un vaporizator).
Acțiuni benefice in  infecții virale, bacteriene sau fungice.
Il regăsim in componenta numeroaselor produse dermatocosmetice precum: șampoane anti-mătreața (Tea Tree Shampoo For Dandruff), creme recomandate in tratamentul acneei (Gama de anti-acnee de la Thursday Plantation), săpunuri (Tea Tree Organic Soap) si paste de dinți (Tea Tree Toothpaste) etc
Conținut scăzut de para-cymene pentru a reduce posibilele iritații ale pielii.
Are un miros plăcut, aromatic şi fresh.
Conține 36% terpinen-4-ol, ingredientul activ principal.

Am folosit acest produs în curăţarea părului şi a foliculilor acestuia, adăugând circa 5 picături de ulei de arbore de ceai într-o cantitate de şampon necesară pentru o singură spălare. Este extraordinar de eficient mai ales dacă aveţi părul uscat şi puteţi folosi acest produs în şamponul sau balsamul pe care îl folosiţi ( 5-10 picături în şampon sau balsam şi lăsaţi produsul combinat să-şi facă efectul circa 10-15 minute apoi clătiţi bine). Tee Tree Oil are foarte multe modalităţi de utilizare. Se aplica direct pe tăieturi, arsuri, zgârieturi, coșuri, mușcături sau înțepături de insecte sau se diluează cu ajutorul unui ulei vegetal, ulei de măsline sau ulei de cocos. 


Pentru revigorarea corpului şi o piele fresh, am folosit câte 10 picături de Tea Tree Oil în cada cu apă caldă. Vă garantez că oboseala va trece rapid! Se mai poate utiliza în probleme cu acnee, eczeme, dermatite, carii, igiena personală, mătreaţă, negi, bronşită, herpes, răni de decubit, băşici şi calozităţi, reumatism ş.a.m.d. 
RECOMANDĂRI OFICIALE: (http://thursdayplantation.ro/)
– acnee rozacee si acnee juvenilă;
– ten gras, încărcat, cu tendințe acneice;
– leziuni ale pielii;
– mătreață, scalp cu probleme;
– abces cutanat, infecții localizate;
– erupții cutanate, mai ales în zona scutecelor;
– piele supra infectată si plăgi;
– dezinfectarea lenjeriei si a suprafețelor din casa;
– aftele bucale, gingivite.
Acest produs se poate utiliza frecvent, dar se recomandă să nu se folosească în combinație cu alte tratamente antiseptice deoarece pot apărea reacții necunoscute. Nota mea pentru acest produs este 10 şi o recomand cu drag celor care se confruntă cu problemele enumerate mai sus. Voi aţi folosit acest produs? Care este opinia voastră? 

Asteptări, frustrări…

 
Toată lumea are așteptări de la viață, nu? Din clipa în care te-ai născut, părinții îți (desenează) visează viitorul strălucit făcându-și planuri mărețe, demne de Oscar și de invidia neamului de la Homo Sapiens încoace. Nu contează că tu ai oroare de fluidele biologice ale corpului uman, te faci doctor! Că așa e tradiția de la (botezul) majoratul lu’ Cuza şi nu e frumos să-ţi dezamăgeşti strămoşii şi să strici relaţiile social-politice dintr-un motiv banal: îţi place să cânţi la harpă şi te visezi în echipa lui Andre Rieu. Desigur, fiecare îţi croieşte propriul stil de viaţă în funcţie de statut, de împrejurări, forţe universale sau pur şi simplu, la noroc. Ce-o fi o fi, şi dacă n-o fi, găsim noi ceva.
Nu zic că nu este bine să urmăm sfaturile părinţilor în ceea ce priveşte viitorul, dar câteodată stau şi mă întreb… dacă viitorul este altceva decât ceea ce îşi doresc alţii pentru noi? Dacă menirea ta pe lume este să fii altceva în viaţă? Mereu aud la ceilalţi „Lasă,dragă! îl fac avocat, doctor, arhitect, colonel ş.a.m.d. câştigă bani mulţi, bla bla bla bla”… şi copilul creşte, merge la şcoli alese pe sprânceană şi se alege cu o meserie pe care tu ai vrut-o. Poate din politețe, frică, naiba știe… copilul nu a îndrăznit să își spună părerea și va ajunge să-și câștige pâine dintr-o meserie pe care o urăște. Câţi dintre noi le dăm posibilitatea copiilor să aleagă? Unii sunt mai rebeli şi fac totul în ciuda părinţilor, alegând alt drum în viaţă. Câteodată greşesc (de cele mai multe ori), câteodată au succes în ceea ce fac.
Viaţa îţi oferă o mulţime de posibilităţi după care să te ghidezi şi fiecare este liber să aleagă calea ce-o va urma. Omenirea, universul și cei din jurul tău au aşteptări de la tine. Îi vei dezamăgi sau le vei bucura sufletele în fiecare clipă a vieţii tale şi tot ce contează până la urmă este… dacă tu eşti fericit. Vei întâmpina obstacole, vei plânge, iubi, minţi, trăda… dar să nu îţi vinzi sufletul niciodată doar de amorul artei.