Femeia de azi… mai puternică?

Femeile în general sunt privite ca niște făpturi plăpânde, slabe de înger sau pe placul unora… cam proaste. Ideea cred că a venit tot din partea bărbatului. „Hercule” o privea ca pe un obiect minuscul, socotind că delicatețea femeii poate fi manipulată după bunul plac. Faza proastă pentru bărbați este că majoritatea femeilor și-au dat seama că nu sunt cârpa nimănui și au început să se descurce singure.

Credința unei femei o face puternică și ambițioasă în același timp. Cunosc o mulțime de femei care trag ca boul în jug, lucrând cât e ziua de lungă. Se ocupă de copii, casă, masă, cheltuieli și totuși, nu se plâng. O mulțime de femei își clădesc viitorul fără să pișe ochii ca-n telenovele și fără să fie soția unui miliardar care să o scape de griji.

Sunt neînfricată, nu mă plâng. Chiar și când se întâmplă lucruri îngrozitoare, eu merg înainte.  – Sofia Vergara

O femeie este o luptătoare de când s-a născut! Luptă pentru libertatea proprie, carieră, viitorul copiilor și pentru a-și atinge obiectivele. Poate că nu suntem bune de trimis la război, dar suntem geniale pe alte planuri. Multitasking-ul este unul dintre ele, nu? Pot vorbi la telefon în timp ce mestecă tacticos în oala cu ciorbă, un ochi este fixat pe copil și celălalt pe televizor. Pot gestiona cu succes o carieră și are grijă în același timp de casă și de educația copiilor. Și o face atât de bine încât găsește resurse (Dumnezeu știe unde) să asculte dramele prietenelor sau a soțului.

O femeie puternică acceptă eșecurile, le analizează și încearcă din nou. O femeie puternică nu se lasă maltratată sau folosită. Știe cât valorează și are curajul să spună „NU” atunci când situația o cere. O femeie puternică are încredere în ea, nu îi este teamă să-și arate emoțiile  sau să-și exprime sentimentele. Dacă viața o dărâmă azi… mâine se va ridica și va zâmbi din nou. Societatea încă subapreciază femeia și totuși, cumva ea reușește să-și arate calitățile în ciuda tuturor obstacolelor.

Te consideri o femeie puternică? Crezi că există o definiție exactă pentru a fi o femeie puternică?

Hrănește-ți sufletul cu lucruri pozitive

Care este scopul tău în viață? Ce transmiți celor din jurul tău sau ce obiective ți-ai impus să atingi? Sunt o mulțime de întrebări care îmi trec prin minte acum și câteodată mă gândesc că este bine să te oprești din ceea ce faci… și să respiri. Respiră, privește în jurul tău și ascultă.

Știu că viața este de rahat și îți dă bobârnace atunci când te aștepți mai puțin, dar crede-mă, faptul că te afunzi în muncă și uiți de bucuriile vieții nu te va ajuta cu nimic. Vei deveni urâcios. Îți vei stafidi sufletul și vei deveni un simplu om ce nu va oferi nimic. Nu vei inspira mila nimănui.. pentru că tu nu vei lăsa pe nimeni să se apropie de tine. Îi vei goni pe toți, lăsând în urma ta doar tristețe și gust amar.

E prea târziu? Greșit! Niciodată nu este prea târziu să îți trăiești viața. Niciodată nu este prea târziu să te bucuri, să râzi ca un nebun, să iubești. Niciodată nu este prea târziu să o iei de la zero. Încearcă să devii curajos și să-ți asumi niște riscuri. Ești unic și diferit. Te judecă lumea? Problema lor, niciodată a ta.

Găsirea obiectivelor în viață este o sarcină destul de simplă și pentru a le afla trebuie să vă puneți următoarele întrebări:

Există ceva de care eu am cu adevărat nevoie?

Sunt fericit? Dacă nu, de ce? Ce mă oprește să-mi îndeplinesc anumite dorințe?

Trecând de la una la alta, fericirea nu o găsești ca pe un obiect. Fericirea se câștigă. La fel ca și încrederea. Singura modalitate de a trăi fericit și de a vă bucura de frumusețea vieții este să vă confruntați cu temerile voastre și cu lucrurile care vă incomodează. Înfruntați-le și rezolvați problema. Nu vă consumați timpul și energia pe lucruri inutile. Hrănește-ți sufletul cu optimism, dragoste și zâmbete. Hrănește-ți copilul din tine și bucură-te de viață, om frumos!

Se întâmplă să bat câmpii…

Uneori asta fac. Fur curent cum s-ar zice. Băi, dar în mod grosolan. Am impresia că e un nou mod de apărare a organismului, a subconștientului… sincer, nu știu exact. Te doare părul ce pot să scot din mintea mea. Mă amuză și pe mine. Mă port copilărește de parcă mi-ar fi dor de mine… de cea care avea cândva 10-12 ani. De cea care nu se temea de nimic și avea impresia că lumea este bună, sinceră și pură. Aveam să mă izbesc de realitate un pic mai târziu și de atunci o tot fac.

Încerc să mă țin pe picioare într-o lume pe care o văd în schimbare. Într-o lume în care totul este posibil dacă crezi în tine… dacă crezi în cei din jurul tău și le oferi, atunci când trebuie, o șansă. Încerc din răsputeri să înțeleg haosul și ideile preconcepute. Încerc să dau o șansă tuturor, chiar dacă acest lucru înseamnă să fiu călcată în picioare. Chiar dacă risc să mă fac neînțeleasă… încerc să schimb ceva. Încerc să-mi repar greșelile și să adun în jurul meu oameni ce iubesc viața. Oameni ce-mi oferă sprijinul atunci când nu îl cer în mod direct, oameni ce mă iubesc așa cum sunt.

Nebună, visătoare, credulă, uneori proastă de dau în gropi… dar cică ăsta-i farmecul meu. Au fost momente când m-am simțit inutilă, respinsă și nu știam ce să fac. Dacă te uiți din avion la mine, nu fac nici cât o ceapă degerată. În rest… sunt minunată! Se întâmplă să bat câmpii atunci când te aștepți mai puțin și crede-mă, doctorii mi-au zis că sunt cât se poate de ok mintal. Încă… mai târziu nu se știe. Mă amuză oamenii care sunt oripilați când văd ceea ce fac uneori.

Vai, Aguritzo! Ai zburat cu avionul! Faci roata la 40 de ani? Dansezi, cânți, latri la lună și te transformi?

Da! Le fac pe toate și încă pe atât! Există vreo limită de vârstă în care te poți bucura de viață? Există o lege în care se interzice dreptul de a te simți ca un copil? No f… way, dude! Nu am de gând să-mi pun un sac în cap și să mă comport ca o cucoană bășinoasă doar pentru că așa vrea societatea sau doar pentru că buletinul meu arată o oarecare vârstă.

Bucurați-vă de viață, oameni dragi. Bucurați-vă de faptul că sunteți iubiți și înțeleși. Prețuiți clipele petrecute cu cei dragi și orice ați face… trăiți-vă viața din plin. E atât de frumoasă! Jur! Opriți-vă din haosul vostru și priviți în jurul vostru.

Frica de necunoscut – Tu cum faci faţă schimbărilor?

pixabay.com

Frica e blestemul omului. -Dostoievski

Sunt momente în viaţă, chiar foarte multe, când ne lovim de incertitudini. Ne izbim de obstacole parcă am fi mânaţi de un magnet invizibil. Şi nu odată s-a întâmplat să fim puşi în faţa unor situaţii în care ni se cerea „imposibilul”, nu? Adică există undeva un scenariu destul de complex în care tu ca personaj principal în viaţa ta eşti pus în situaţii noi, eşti forţat cumva să iei decizii. Câteodată nimereşti să iei cea mai bună decizie. Câteodată paralizezi de frică. Frica de necunoscut.

Nu ştii dacă deciziile tale sunt corecte şi schimbările imprevizibile din viaţa ta te pot descuraja destul de uşor. Chiar dacă uneori eşti destul de optimist, viaţa are metodele ei să te pună la încercare. De ce? Pentru că ştie că poţi! Pentru că „toate se întâmplă cu un motiv” sau „nimic nu este întâmplător” iar tu eşti singurul care poate descifra acest puzzle dement. Te îngrijorezi nejustificat când dai nas în nas cu problemele, iar sentimentul de nesiguranţă pe care îl creezi nu face decât să „hrănească” teama şi disperarea din suflet.

Înfrângerea fricii este începutul inţelepciunii. -B. Russell

Viaţa înseamnă schimbare! Oricât de greu ar fi şi oricât de „jalnică” îţi este viaţa, tu eşti singurul care poate face CEVA în privinţa asta. Găseşte o motivaţie şi vezi dincolo de gravitatea situaţiei. Acceptă lucrurile noi din viaţa ta şi încearcă să găseşti aspectele pozitive. Acceptă faptul că schimbările pot fi imprevizibile şi încearcă să te adaptezi.

Poate eşti o persoană căreia îi place să deţină controlul asupra oricărei situaţii, dar vor exista momente când frica te va paraliza. Cred că nu sunt singura care s-a confruntat cu astfel de situaţii, nu? Scopul schimbărilor nu este întotdeauna clar, dar uneori este necesară existenţalor pentru a evolua. Totul va părea mult mai simplu dacă înfrunţi problemele şi accepţi provocările care apar în viaţa ta. Tu cum faci faţă schimbărilor? Cum depăşeşti momentele dificile apărute în viaţa ta?